luni, 27 ianuarie 2014

Plan inundații Teliu



  COMITETUL LOCAL PENTRU                        SE APROBĂ
       SITUAŢII DE URGENŢĂ                                PREFECT
                   TELIU
                                                                                     MIHAI MOHACI
                PRIMAR,

          VASILE ŞERBAN
                                                                             PREŞEDINTELE COMITETULUI
                                                                    JUDEŢEAN BRAŞOV
                                                         PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ


PLAN DE APARĂRE
ÎMPOTRIVA  INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE


AVIZĂM  FAVORABIL,

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ŢARA BÂRSEI”
 AL JUDEŢULUI BRAŞOV

INSPECTOR ŞEF,
COL.DRD. STELIAN RECHIŢEAN



GRUPUL DE SUPORT TEHNIC
PENTRU GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE METEOROLOGICE
PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE AL
COMITETULUI  JUDEŢEAN BRAŞOV
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

DIRECTOR S.G.A. BRAŞOV,
ING. LASZLO BARABAS


2014 - 2017
PLAN DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE


1.1 Scopurile Planului de apărare împotriva inundaţiilor sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia inundaţiilor, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea inundaţiilor.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunile efectelor acestor tipuri de risc.
Prezentul plan stabileşte atribuţiile ce revin strucrutilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.
Fac obiectul prezentului plan următoarele tipuri de riscuri specifice:,
a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, dstorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de apă pe versanţi;
b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente,furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă hidrologică:
d) poluări accidentale ale surselor de apă de suprafaţă şi subterane, denumite în conrinuare “poluări accidentale”.
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de riscuri:
a) populaţia, precum şi bunurile mobile sau immobile;
b) obiectivele sociale;
c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale termice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole şi altele)
d) baraje şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;
e) căi de comunicaţii rutiere şi feroviare, reţele de alimentare cu energie electrică, gaze, surse şi sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţele de telecomunicaţii şi altele;
f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, itravilanul localităţilor şi altele);
În sensul prezentului plan, prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de poluări accidentale, fenomene meteorologice şi periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea sau cotracararea factorilor de risc.

1.2 Obiectivele Planului de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
  a) asigurarea prevenirii inundaţiilor, prin limitarea consecinţelor lor;
    b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea inudaţiilor;
    c) stabilirea conceptiei de intervenţie în caz de inundaţii şi elaborarea planurilor operative;
    d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării consecinţelor inudaţiilor.

Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile climatologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod 1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depăşit 400-500 mm. în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm. pe vârfurile alpine.

Repartiţia pe luni a precipitaţiilor în zona Braşov (la principalele Staţii Meteorologice din judeţ), este evidenţiată în tabelul următor :


CANTITĂŢILE LUNARE DE PRECIPITAŢII ÎN L/MP - MEDII MULTIANUALE


Staţia/
luna
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII

AN

Făgăraş
27,3
25,8
29,1
53,4
85,2
95,3
10,3
7,6
48,7
37,5
34,6
29,1
644,1
Ghimbav
26,9
24,2
27,7
46,4
73,1
90,5
92,9
71,7
45,8
35,1
32,1
27,9
594,2
  Poiana
  Braşov
49,9
46,6
52,3
70,6
82,1
127,2
125,3
81,0
111,8
65,9
49,7
36,5
919,1
   



Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori :


Localizare
Data
Cantitatea [l/mp]
Braşov
iulie.1981
142,0  (în 40 min)
SM Predeal
02-04.06.1988
06-07.07.1994
15-16.07.1998
153,7
162,1
100,3
SM Cristianul Mare
02-04.06.1988
178,3
SM Poiana Braşov
02-04.06.1988
18-22.06.2001
127,5
117,6
SM Postavarul
05-08.08.2005
122,6
SH Dâmbu Morii
05-07.07.1994
18-22.06.2001
05-08.08.2005
119,5
127,5
110,6
SH Dumbrăviţa
06-07.07.1994
106,0
PP Holbav
20-21.05.1998
80,0  (în 7 ore)
SH Teliu
02-04.06.1988
05-08.08.2005
117,7
105,1
SH Şercaia
18-22.06.2001
113,8
SH Zărneşti
18-22.06.2001
112,3
SH Feldioara
28-29.05.2003
91,2
SH Moieciu
10-14.07.2004
99,0
SM Ghimbav
05-08.08.2005
93,6
SH Dacia
05.08.2005
84,0 (în 12 ore)
SH Felmer
19.08.2005
48,0 (în 20 min.)



1.3 Reteaua hidrografica
 Reteaua hidrografica de suprafaţă este relativ bogată, convergentă, toate pâraiele de pe teritoriul comunei Teliu fiind colectate de raul Olt. Acesta traverseaza teritoriul comunei pe la limita nordica. Teritoriul apartine bazinului hidrografic al Oltului superior . Evolutia cantitativa a resurselor de apa de suprafata se urmareste pe teritoriul comunei  prin staţia hidrometrica Podu Olt , aflata in administrarea Sistemului de Gospodarirea Apelor Brasov.
Apele subterane sunt alimentate de precipitaţiile care cad in zona de munte. Materialele sedimentare detrice mai moi ( pietrisuri pleistocene, nisipuri holocene), caracteristice şesurilor depresionare, luncilor şi malurilor Oltului, au o grosime mai mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu caliăţi corespunzatoare pentru diferite utilizari. În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găseşte la o adâncime de la 1 - 2 m până la 10 - 15 m, mai ridicată în zona Sânpetru - Teliu - Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.Amenajarile piscicole au o suprafata totala de 6,42 ha. Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii, comuna Teliu apartinand zonelor afectate frecvent de viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii.
             Scurgerea medie are valoarea de 6 l/s/kmp în depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):
-      50 % din scurgerea medie se realizează primăvara
-      20 % din scurgerea medie se realizează vara
-      15 % din scurgerea medie se realizează toamna
-      15 % din scurgerea medie se realizează iarna

Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat după 1975, a fost apărat printr-un dig de aparare satul Teliu, importante suprafeţe de teren, drumuri, dar pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport.
Nu au fost realizate acumulări care sa duca la atenuarea şi controlarea parţială a undelor de viitură.

1.4 Inundatii
Reţeaua hidrografică destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii înscriind judeţul Braşov în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare amploare.
Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu producerea precipitaţiilor de primăvară. De asemenea se produc frecvent viituri în lunile iunie-august în urma ploilor sub formă de averse.
În cursul anului 2005 judeţul Braşov a fost afectat de inundaţii de amploare în urma precipitaţiilor abundente căzute în lunile mai – iunie şi iulie – august.
Viituri asemănătoare ca amplitudine s-au produs în anii 1975, 1981, 1984, 1999, dar evoluţia lor a fost diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat în această perioadă.
Prin lucrări de îndiguire realizate a fost apărat intravilanul comunei Teliu, importante suprafeţe de teren, drumuri.


         Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov.
 Consecintele unor ploi importante cantitativ la atentionarea si avertizarea meteorologica cod portocaliu:
    a) se prevăd precipitatii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;
    b) sunt posibile inundatii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice ale zonelor respective;
    c) se pot produce cantităţi importante de precipitatii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
    e) condiţiile de circulaţie rutiera pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbari ale transportului feroviar;
    f) se pot produce întreruperi ale alimentarii cu energie electrica.
 Consecintele unor ploi importante cantitativ la atentionarea si avertizarea meteorologica   cod roşu:
    a) se anticipeaza precipitatii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durata de câteva zile;
    b) sunt posibile inundatii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundatii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;
    c) se pot produce acumulari foarte importante de precipitatii pe intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
    d) condiţiile de circulaţie rutiera pot deveni foarte dificile;
    e) se pot produce întreruperi de durata ale alimentarii cu energie electrica.
 Efectele posibile in urma alertelor si avertizarilor hidrologice .
Avertizarea hidrologica se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, vai nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.
Alerta hidrologica se emite atunci când se prevede depăşirea iminenta a cotelor de apărare şi/sau producerea altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, vai nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice şi a stării râurilor.  
Pentru marcarea intensitatii fenomenului de producere de viituri corespunzător unui areal sau unui sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:
    a) galben: risc de viituri sau cresteri rapide ale nivelului apei, neconducand la pagube semnificative, dar care necesita o vigilenta sporită în cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundatii;
    b) portocaliu: risc de viituri generatoare de revarsari importante, susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vieţii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor;
    c) roşu: risc de viituri majore. Ameninţare directa şi generalizata asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor.
Codurilor de culori menţionate mai sus le corespund situaţiile prezentate în Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari accidentale (aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 638/420/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 30 mai 2005), secţiunea B "Stabilirea pragurilor de apărare", după cum urmează:
    a) galben corespunde situaţiei de atentie [conform art. 28 alin. (3) lit. a) din regulament];
    b) portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie [conform art. 28 alin. (3) lit. b) din regulament];
    c) roşu corespunde situaţiei de pericol [conform art. 28 alin. (3) lit. c) din regulament].


1.5 Organizarea Sistemului naţional  pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, secetă, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale
Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale revine Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, care se subordonează Comitetului Naţional pentru Situaţii de urgenţă.
Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, organ ethnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate, la nivel naţional, a bazinelor hidrografice şi judeţelor, a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este asigurată de către Administraţia Naţională “Apele Române” şi unităţile sale teritoriale.
Având în vedere particularităţile managementului situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice, desfăşurarea activităţilor ce se impugn şi organizarea conducerii, orgnizării şi cooperării se adigură prin:
-         Centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă, constituite la nivelul Administraţiei Naţionale “Apele Române, Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire a Apelor, sub conducerea directă a directorului general şi respectiv a direcorilor;
-         Grupuri de support Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, care ce constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din specialişti cooptaţi cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind conduse de direcorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean are următroarele atribuţii specifice:
a)                      asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, elaborarea  planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţelede apă potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b)                     acordă asistenţă tehnică comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;
c)                      avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pantru situaţii de urgenţă;
d)                     coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de restricţii în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului informaţional operativ;
e)                      asigură consultanţa de specialitate în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şicompletării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de inudaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare propriu, precum şi pentru întreţinerea albiilor, cursurilor de apă de pe raza localităţilor;
f)                       asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Godpodărire a Apelor în colaborare permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative în timpul situaţiilor de urgenţă, a rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, a rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterealor la Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administraţiei Naţionale “Apele Române”;
g)                      asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare – alarmare a populaţiei, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h)                     asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precu şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
i)                                 participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de ape, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.


1.6 Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin
-      măsuri preventive;
-      măsuri operative;
-      măsuri de reabilitare.
Măsuri preventive şi operative pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii la nivel local
I.    Măsuri preventive
1.    Organizarea fluxului informaţional pentru avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii:
-         numirea şi instruirea personalului care asigură alarmarea populaţiei din satele aparţinătoare;
-         numirea personalului responsabil pentru acţionarea echipamentelor de alarmare;
-         stabilirea personalului care execută serviciul de permanenţă şi a locului unde se execută permanenţa.
2.     Elaborarea, prin agentul de inundaţii, a planului local de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale:
-         identificarea tuturor surselor de risc la inundaţii aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
-         afişarea în locuri publice a extraselor din Planul local de apărare.
3.     Întocmirea Planului de evacuare a populaţiei şi bunurilor în situaţii de urgenţă.
4.     Constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie în caz de inundaţii:
-         Încheierea de convenţii cu operatorii economici din zonă pentru acordarea sprijinului în situaţii de urgenţă.
5.     Organizarea periodică, prin agentul de inundaţii, a adunărilor cetăţeneşti pentru conştientizarea populaţiei asupra măsurilor care trebuie întreprinse de fiecare cetăţean pentru apărarea vieţii şi a bunurilor materiale.
6.     Realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere.
7.     Întreţinerea corespunzătoare a albiilor cursurilor de apă de pe raza localităţii (îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albii şi din secţiunile  podurilor şi podeţelor).
8.     Interzicerea amplasării unor noi locuinţe în zonele cu risc la inundaţii.
9.     Organizarea periodică a exerciţiilor de simulare a inundaţiilor.
ATENŢIONĂRILE ŞI AVERTIZĂRILE METEOROLOGICE vor fi însoţite de un cod de culori, atribuit după cum urmează:
    1. Codul verde este folosit pentru zonele în care nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
    2. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele meteorologice prognozate vor fi temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel sunt obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată.
    3. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.
    4. Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.
-Codul galben este asociat atenţionărilor meteorologice.
-Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor meteorologice.
ATENŢIONĂRILE ŞI AVERTIZĂRILE HIDROLOGICE vor fi însoţite de un cod de culori, atribuit după cum urmează:
    1. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele hidrologice prognozate pot fi temporar periculoase pentru anumite activităţi.
    2. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale şi economice însemnate.
    3. Codul roşu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor.
-Codul galben este asociat atenţionărilor hidrologice.
-Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor hidrologice.
    a) galben - corespunde situaţiei de atenţie;
    b) portocaliu - corespunde situaţiei de inundaţie;
    c) roşu - corespunde situaţiei de pericol.
Mărimile caracteristice de apărare în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
     a) cota fazei I de apărare (COD GALBEN) - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;
     b) cota fazei a II-a de apărare (COD PORTOCALIU) - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare;
     c) cota fazei a III-a de apărare (COD ROŞU) - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.

B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secţiunile staţiilor hidrometrice:
     a) cota de atenţie (COD GALBEN) - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii;
     b) cota de inundaţie (COD PORTOCALIU) - nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea de gospodării şi obiective social-economice; 
     c) cota de pericol (COD ROŞU) - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

II.               Măsuri operative
COD GALBEN PENTRU INUNDAŢII
1.     Convocarea în şedinţă extraordinară a CLSU în funcţie de situaţia concretă din teren.
2.     Instituirea permanenţei la sediul primăriei.
3.     Avertizarea populaţiei şi a obiectivelor din zonele de risc la inundaţii.
4.     Îndepărtarea blocajelor din secţiunile podurilor şi podeţelor de pe formaţiunile torenţiale, de pe văi nepermanente.
5.     Monitorizarea cursurilor de apă şi a construcţiilor hidrotehnice de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale.

COD PORTOCALIU PENTRU INUNDAŢII
1.     Convocarea şedinţei extraordinare a CLSU ori de câte ori situaţia o impune.
2.     Instituirea permanenţei la sediul primăriei.
3.     Asigurarea funcţionării fluxului informaţional între CLSU şi Centrul Operaţional al IJSU şi Centrul Operativ al SGA
-         elaborarea Rapoartelor operative prin agenţii de inundaţii.
4.     Avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii.
5.     Luarea măsurilor de limitare a efectelor inundaţiilor:
-         Asigurarea patrulării cursurilor de apă şi digurilor;
-         Evitarea blocajelor pe cursurilor de apă şi formaţiunilor torenţiale;
-         Interzicerea efectuării unor breşe în diguri sau baraje;
-         Asigurarea participării cetăţenilor la acţiunile de intervenţie operativă;
-         Asigurarea supravegherii podurilor şi podeţelor în secţiuni subdimensionate;
-         Evacuarea populaţiei şi animalelor dacă evoluţia fenomenelor periculoase o impune;
-         Evacuarea apei acumulate în imobile.

COD ROŞU PENTRU INUNDAŢII
1.     Convocarea în şedinţă extraordinară a CLSU ori de câte ori situaţia o impune;
2.     Instituirea permanenţei la sediul primăriei ;
3.     Avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele cu risc la inundaţii;
4.     Asigurarea funcţionării fluxului informaţional între CLSU, Centrul Operaţional al IJSU şi Centrul Operativ al SGA:
-         Elaborarea şi transmiterea Rapoartelor operative privind efectele inundaţiilor.
5.     Alarmarea populaţiei în caz de pericol iminent de avariere a unor diguri sau baraje.
6.     Asigurarea participării membrilor SVSU şi a cetăţenilor la acţiunile de intervenţie operativă.
7.     Evacuarea populaţiei şi animalelor, asigurarea cazării populaţiei, adăpostirea animalelor, distribuirea de apă potabilă şi alimente.
III.           Măsuri de reabilitare
1.     Conştientizarea comisiei de evaluare a pagubelor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii (fizic).
2.     Sprijinirea activităţii Comisiei pentru evaluarea pagubelor alcătuită din specialişti, numiţi prin ordinul prefectului.
3.     Asigurarea participării cetăţenilor la acţiunile de refacere şi reconstrucţie.
4.     Realizarea măsurilor de evacuare a apei acumulate în gospodării şi pe terenurilor agricole.
5.     Salubrizarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate.
6.     Interzicerea efectuării de breşe în diguri pentru evacuarea apei acumulate în incinte fără aprobarea CMSU-MMSC.

1.7 Atribuţiile primarului pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin , potrivit legii, în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri specifice
Primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:
a)                      asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de poliţie;
b)                     asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmăriipopulaţiei din zonele de risc ce pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
c)                      coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale;
d)                     asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e)                      asigură organizarea acţiunilorde limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evascuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţiilor, aprozarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate;
f)                       stabileşte, împreună cu agenţii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale;
g)                      centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomene meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte pe care le transmit Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
h)                     asigură fonduri lenecesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de aprobare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţii;
i)                                  asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemons şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secţiuniloe de scurgere a podurilor şi podeţelor.

1.8 Atribuţiile generale ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice implicate în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale
Atribuţiile persoanelor juridice sunt următoarele:
a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase şi le supun spre avizare Grupului de support ethnic şi spre aprobare Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
b) constituie stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor  şi pentru cimbaterea efectelor poluărilor accidentale, conform normativului – cadru, şi le menţin în stare operativă;
c) organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
d) respectă normele şi normativele specifice privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e) întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea mijloacelor de transmisiuni şi alarmare, aflate în dotare;
f) ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce poate fi folosită în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, poluări accidentale şi pun la dispoziţia Comitetului local pentru situaţii de urgenţă datele necesare;
g) asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în situaţii de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, la dispoziţia Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.


























Timpul în care unda de viitură formată la ruperea barajului Săcele
ajunge în localităţile afectate, înălţimile maxime ale apei la intrare şi ieşire,
precum şi debitul maxim


Localitate
Nr profil intrare / ieşire
Timp propagare undă
(ore)
Nivel maxim apă (mdM)
Adâncime maximă (m)
Debit maxim
(m³/s)
Proporţia afectării localităţii
(%)
Săcele
P11-P13
0,25/0,35
684,15/671,54
14,98/15,45
17389/16361
1
Tărlungeni
P18-P23
0,50/0,80
639,53/608,67
13,9/12,62
15222/13266
30
Cărpiniş
P23-P26
0,50/1,00
608,67/586,28
12,62/6,24
13266/12816
100
Budila
P28-P33
1,20/1,40
587,42/552,93
5,38/7,45
11661/5436
80
Teliu
P36-P38
1,83/2,32
535,18/528,05
5,53/6,01
7543/6119
1
Stupinii Prejmerului
P39-P40
2,45/2,55
528,89/523,29
7,45/3,31
5623/5288
100
Prejmer
P39-P49
2,35/3,75
528,29/512,26
6,75/6,35
6119/2688
100
Lunca Mărcuşului
P48-P52
3,50/4,20
513,27/509,47
7,65/7,82
2717/2669
100
Băcel
P52-P54
4,20/4,50
509,47/507,66
7,82/7,43
2669/2223
100

Distanţa baraj Tărlung Săcele – confluenţă Râul Negru = cca 27 km
Debitul maxim al undei de viitură la rupere în zona barajului este de 17816 m³/s, scăzând în zona profilului 32 la 8435 m³/s, iar în profilul 47 la 3778 m³/s. În zona aval cuprinsă între profilele P47-P52 (cca 4 km), debitele maxime au o scădere redusă, de la 2778 m³/s la 2220 m³/s.

Săcele
P11-P13
Tărlungeni
P18-P23
Cărpiniş
P23-P26
Budila
P29-P32
Teliu
P35-P38
Stupinii Prejmerului
P39-P40
Prejmer
P38-P49
Lunca Mărcuşului
P48-P52
Băcel
P52-P54












VARIAŢIA DEBITELOR ŞI NIVELELOR ÎN IPOTEZELE DE RUPERE STUDIATE (ÎN SECŢIUNI CARACTERSTICE)

Ipoteza rupere
Profil
Debit
maxim
(mc/s)
Nivel
maxim apã
(mdM)
Adâncime
maximă
(m)
Observaţii
50 %
Tr=0.50ore
baraj
21792
725.29
26.09

P15
18514
662.05
15.41

P16
18205
640.18
16.02

P32
8792
542.08
10.96

P33
8612
546.41
7.45

P42
4362
519.40
6.22

P43
4200
518.46
6.12

P54
2292
507.68
7.51

50 %
Tr=1.00ore
baraj
17816
723.13
23.93

P15
15665
660.77
14.31

P16
15469
655.20
15.02

P32
8435
552.92
10.84

P33
8286
546.32
7.36

P42
4325
519.40
6.22

P43
4166
518.45
6.11

P54
2220
507.65
7.48

50 %
Tr=1.50ore
baraj
14511
721.28
22.08

P15
13531
659.85
13.21

P16
13432
654.41
14.23

P32
8023
552.78
10.70

P33
7905
546.21
7.25

P42
4280
519.39
6.21

P43
4124
518.44
6.10

P54
2141
507.61
7.44

Pr = 50 %
Ti = 2.00 crc
baraj
12957
720.59
21.39

P15
12275
659.29
12.65

P16
12212
653.90
13.72

P32
7640
552.65
10.57

P33
5757
545.58
6.62

P42
4241
519.38
6.20

P43
4090
518.43
6.09

P54
2077
507.58
7.41


Săcele
P11-P13
Tărlungeni
P18-P23
Cărpiniş
P23-P26
Budila
P29-P32
Teliu
P35-P38
Stupinii Prejmerului
P39-P40
Prejmer
P38-P49
Lunca Mărcuşului
P48-P52
Băcel
P52-P54



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu