COMITETUL LOCAL PENTRU SE APROBĂ
SITUAŢII DE URGENŢĂ PREFECT
TELIU
MIHAI MOHACI
PRIMAR,
VASILE
ŞERBAN
PREŞEDINTELE COMITETULUI
JUDEŢEAN BRAŞOV
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PLAN DE APARĂRE
ÎMPOTRIVA
INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE
AVIZĂM FAVORABIL,
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
„ŢARA BÂRSEI”
AL JUDEŢULUI BRAŞOV
INSPECTOR ŞEF,
COL.DRD.
STELIAN RECHIŢEAN
GRUPUL DE SUPORT
TEHNIC
PENTRU GESTIONAREA
SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
GENERATE DE INUNDAŢII,
FENOMENE METEOROLOGICE
PERICULOASE, ACCIDENTE
LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE
AL
COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV
PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ
DIRECTOR S.G.A. BRAŞOV,
ING. LASZLO BARABAS
2014 - 2017
PLAN DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, GHEŢURILOR ŞI
POLUĂRILOR ACCIDENTALE
1.1 Scopurile Planului de apărare
împotriva inundaţiilor sunt
de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi
atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia inundaţiilor,
de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea inundaţiilor.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de interes
naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunile efectelor
acestor tipuri de risc.
Prezentul plan stabileşte atribuţiile
ce revin strucrutilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate
de tipurile de risc specifice.
Fac obiectul prezentului plan
următoarele tipuri de riscuri specifice:,
a) inundaţii, prin revărsările naturale
ale cursurilor de apă, dstorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de
gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de apă pe
versanţi;
b) inundaţii provocate de accidente sau
avarii la construcţiile hidrotehnice;
c) fenomene meteorologice periculoase:
ploi torenţiale, ninsori abundente,furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă,
chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă hidrologică:
d) poluări accidentale ale surselor de
apă de suprafaţă şi subterane, denumite în conrinuare “poluări accidentale”.
Sunt expuse direct sau indirect acestor
tipuri de riscuri:
a) populaţia, precum şi bunurile mobile
sau immobile;
b) obiectivele sociale;
c) capacităţile productive (societăţi
comerciale, platforme industriale, centrale termice, ferme agrozootehnice,
amenajări piscicole şi altele)
d) baraje şi alte lucrări hidrotehnice
care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;
e) căi de comunicaţii rutiere şi
feroviare, reţele de alimentare cu energie electrică, gaze, surse şi sisteme de
alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţele de
telecomunicaţii şi altele;
f) mediul natural (ecosisteme acvatice,
păduri, terenuri agricole, itravilanul localităţilor şi altele);
În sensul prezentului plan, prin
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de poluări accidentale, fenomene
meteorologice şi periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări
accidentale se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor
interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea sau cotracararea
factorilor de risc.
1.2 Obiectivele Planului de apărare împotriva inundaţiilor
sunt:
a) asigurarea prevenirii inundaţiilor, prin
limitarea consecinţelor lor;
b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor
operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin
privind prevenirea inudaţiilor;
c) stabilirea conceptiei de intervenţie în
caz de inundaţii şi elaborarea planurilor operative;
d) alocarea şi optimizarea forţelor şi
mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării consecinţelor inudaţiilor.
Cantităţile
anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un
an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate
staţiile climatologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de
precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod 1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401
mm). În anii deficitari, când persistă sistemele barice anticiclonice,
cantităţile anuale de precipitaţii nu au depăşit 400-500 mm. în şesul
depresionar al Bârsei şi 900 mm. pe vârfurile alpine.
Repartiţia pe luni a precipitaţiilor în zona Braşov
(la principalele Staţii Meteorologice din judeţ), este evidenţiată în tabelul
următor :
CANTITĂŢILE LUNARE DE
PRECIPITAŢII ÎN L/MP - MEDII MULTIANUALE
Staţia/
luna
|
I
|
II
|
III
|
IV
|
V
|
VI
|
VII
|
VIII
|
IX
|
X
|
XI
|
XII
|
AN
|
Făgăraş
|
27,3
|
25,8
|
29,1
|
53,4
|
85,2
|
95,3
|
10,3
|
7,6
|
48,7
|
37,5
|
34,6
|
29,1
|
644,1
|
Ghimbav
|
26,9
|
24,2
|
27,7
|
46,4
|
73,1
|
90,5
|
92,9
|
71,7
|
45,8
|
35,1
|
32,1
|
27,9
|
594,2
|
Poiana
|
49,9
|
46,6
|
52,3
|
70,6
|
82,1
|
127,2
|
125,3
|
81,0
|
111,8
|
65,9
|
49,7
|
36,5
|
919,1
|
Cantităţile maxime de
precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia
viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori :
Localizare
|
Data
|
Cantitatea [l/mp]
|
Braşov
|
iulie.1981
|
142,0 (în 40 min)
|
SM Predeal
|
02-04.06.1988
06-07.07.1994
15-16.07.1998
|
153,7
162,1
100,3
|
SM Cristianul Mare
|
02-04.06.1988
|
178,3
|
SM Poiana Braşov
|
02-04.06.1988
18-22.06.2001
|
127,5
117,6
|
SM Postavarul
|
05-08.08.2005
|
122,6
|
SH Dâmbu Morii
|
05-07.07.1994
18-22.06.2001
05-08.08.2005
|
119,5
127,5
110,6
|
SH Dumbrăviţa
|
06-07.07.1994
|
106,0
|
PP Holbav
|
20-21.05.1998
|
80,0 (în 7 ore)
|
SH Teliu
|
02-04.06.1988
05-08.08.2005
|
117,7
105,1
|
SH Şercaia
|
18-22.06.2001
|
113,8
|
SH Zărneşti
|
18-22.06.2001
|
112,3
|
SH Feldioara
|
28-29.05.2003
|
91,2
|
SH Moieciu
|
10-14.07.2004
|
99,0
|
SM Ghimbav
|
05-08.08.2005
|
93,6
|
SH Dacia
|
05.08.2005
|
84,0 (în 12 ore)
|
SH Felmer
|
19.08.2005
|
48,0 (în 20 min.)
|
1.3 Reteaua hidrografica
Reteaua
hidrografica de suprafaţă este relativ bogată, convergentă, toate pâraiele
de pe teritoriul comunei Teliu fiind colectate de raul Olt. Acesta traverseaza
teritoriul comunei pe la limita nordica. Teritoriul apartine bazinului
hidrografic al Oltului superior . Evolutia cantitativa a resurselor de apa de
suprafata se urmareste pe teritoriul comunei
prin staţia hidrometrica Podu Olt , aflata in administrarea Sistemului
de Gospodarirea Apelor Brasov.
Apele subterane
sunt alimentate de precipitaţiile care cad in zona de munte. Materialele
sedimentare detrice mai moi ( pietrisuri pleistocene, nisipuri holocene),
caracteristice şesurilor depresionare, luncilor şi malurilor Oltului, au o
grosime mai mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de
bogate şi cu caliăţi corespunzatoare pentru diferite utilizari. În sectorul Ţara Bârsei
se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se găseşte la o
adâncime de la 1 - 2 m până la 10 - 15 m, mai ridicată în zona Sânpetru - Teliu
- Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.Amenajarile piscicole au o
suprafata totala de 6,42 ha. Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă
valori mari ale scurgerii, comuna Teliu apartinand zonelor afectate frecvent de
viituri de mare amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada
aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii.
Scurgerea medie are valoarea de 6 l/s/kmp în depresiuni şi are
următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):
-
50 % din scurgerea medie se realizează primăvara
-
20 % din scurgerea medie se realizează vara
-
15 % din scurgerea medie se realizează toamna
-
15 % din scurgerea medie se realizează iarna
Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor
ce s-au executat treptat după 1975, a fost apărat printr-un dig de aparare satul
Teliu, importante suprafeţe de teren, drumuri, dar pe de altă parte, s-au redus
timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport.
Nu au fost realizate acumulări care sa duca la
atenuarea şi controlarea parţială a undelor de viitură.
1.4 Inundatii
Reţeaua hidrografică
destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale scurgerii înscriind
judeţul Braşov în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare
amploare.
Scurgerea maximă se
produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii zăpezilor, combinată
cu producerea precipitaţiilor de primăvară. De asemenea se produc frecvent
viituri în lunile iunie-august în urma ploilor sub formă de averse.
În cursul anului 2005
judeţul Braşov a fost afectat de inundaţii de amploare în urma precipitaţiilor
abundente căzute în lunile mai – iunie şi iulie – august.
Viituri asemănătoare ca
amplitudine s-au produs în anii 1975, 1981, 1984, 1999, dar evoluţia lor a fost
diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat
în această perioadă.
Prin lucrări de
îndiguire realizate a fost apărat intravilanul comunei Teliu, importante
suprafeţe de teren, drumuri.
Gestionarea
şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Sistemul de Gospodărire a Apelor
Braşov.
Consecintele unor ploi
importante cantitativ la atentionarea si avertizarea meteorologica cod
portocaliu:
a) se prevăd
precipitatii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;
b) sunt posibile inundatii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie,
în bazinele hidrografice ale zonelor respective;
c) se pot produce cantităţi importante de precipitatii în timp scurt, ce
pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;
e) condiţiile de circulaţie rutiera pot deveni dificile pe drumurile
secundare şi se pot produce perturbari ale transportului feroviar;
f) se pot produce
întreruperi ale alimentarii cu energie electrica.
Consecintele unor ploi importante cantitativ la atentionarea si
avertizarea meteorologica cod roşu:
a) se anticipeaza precipitatii foarte intense ce pot afecta activităţile
socioeconomice pe o durata de câteva zile;
b) sunt posibile inundatii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu
risc scăzut de inundatii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;
c) se pot produce acumulari foarte importante de precipitatii pe
intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici
şi scurgeri pe versanţi;
d) condiţiile de
circulaţie rutiera pot deveni foarte dificile;
e) se pot produce
întreruperi de durata ale alimentarii cu energie electrica.
Efectele posibile in urma alertelor si
avertizarilor hidrologice .
Avertizarea
hidrologica se emite atunci când se
prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare sau posibilitatea producerii
altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi,
torenţi, vai nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.
Alerta hidrologica se emite atunci când se prevede
depăşirea iminenta a cotelor de apărare şi/sau producerea altor fenomene
hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, vai
nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice şi a stării
râurilor.
Pentru marcarea intensitatii
fenomenului de producere
de viituri corespunzător unui areal
sau unui sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:
a) galben: risc de viituri sau cresteri rapide ale nivelului
apei, neconducand la pagube semnificative, dar care necesita o vigilenta
sporită în cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere şi/sau expuse la
inundatii;
b) portocaliu: risc de viituri generatoare de revarsari
importante, susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vieţii
colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor;
c) roşu: risc de viituri majore. Ameninţare directa şi
generalizata asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor.
Codurilor de culori
menţionate mai sus le corespund situaţiile prezentate în Regulamentul privind
gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluari
accidentale (aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi
al ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 638/420/2005, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 30 mai 2005), secţiunea B
"Stabilirea pragurilor de apărare", după cum urmează:
a) galben corespunde
situaţiei de atentie [conform art. 28 alin. (3) lit. a) din regulament];
b) portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie [conform
art. 28 alin. (3) lit. b) din regulament];
c) roşu corespunde
situaţiei de pericol [conform art. 28 alin. (3) lit. c) din regulament].
1.5
Organizarea Sistemului naţional pentru
gestionarea situaţiilor de ur genţă
generate de inundaţii, secetă, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale
Elaborarea strategiei şi concepţiei de
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale revine Comitetului ministerial pentru situaţii de ur genţă din Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor, care se subordonează Comitetului Naţional
pentru Situaţii de urgenţă.
Monitorizarea situaţiilor de ur genţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea,
avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea
aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de ur genţă sunt asigurate de
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă, organ ethnic cu activitate
permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Aplicarea strategiei şi coordonarea
tehnică de specialitate, la nivel naţional, a bazinelor hidrografice şi judeţelor,
a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile
hidrotehnice şi de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este
asigurată de către Administraţia Naţională “Apele Române” şi unităţile sale
teritoriale.
Având în vedere particularităţile
managementului situaţiilor de ur genţă
generate de tipurile de risc specifice, desfăşurarea activităţilor ce se impugn
şi organizarea conducerii, orgnizării şi cooperării se adigură prin:
-
Centre
operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă, constituite la
nivelul Administraţiei Naţionale “Apele Române, Direcţiilor de Ape şi
Sistemelor de Gospodărire a Apelor, sub conducerea directă a directorului general
şi respectiv a direcorilor;
-
Grupuri
de support Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de ur genţă generate de inundaţii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări
accidentale, care ce constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din
specialişti cooptaţi cu responsabilităţi în acest domeniu, fiind conduse de
direcorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Grupul de suport tehnic din cadrul
Comitetului judeţean are ur mătroarele
atribuţii specifice:
a)
asigură,
prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul
judeţean pentru situaţii de urgenţă, elaborarea
planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de
apărare întocmite de Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi a
planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţelede
apă potenţial poluatoare şi a planurilor de restricţii şi folosire a apei în
perioade deficitare;
b)
acordă
asistenţă tehnică comitetelor locale pentru situaţii de ur genţă pentru întocmirea planurilor de
apărare specifice;
c)
avizează
planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor
accidentale în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean
pantru situaţii de ur genţă;
d)
coordonează
tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de ur genţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale în teritoriu, aplicând
prevederile planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, planurilor de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a planurilor de
restricţii în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul
ministerial şi Centrul operativ pentru situaţii de ur genţă din Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor, cu Direcţiile şi Comitetele judeţene situate în amonte şi
în aval, conform sistemului informaţional operativ;
e)
asigură
consultanţa de specialitate în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de ur genţă pentru cuprinderea în bugetele locale a
cheltuielilor necesare constituirii şicompletării stocurilor de materiale şi
mijloace de apărare pentru situaţii de ur genţă
generate de inudaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi
repararea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare propriu, precum şi
pentru întreţinerea albiilor, cursurilor de apă de pe raza localităţilor;
f)
asigură,
prin Centrul operativ al Sistemului de Godpodărire a Apelor în colaborare
permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii
de ur genţă, întocmirea rapoartelor operative în
timpul situaţiilor de ur genţă,
a rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, a
rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterealor la
Centrul operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul
operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la Centrul operativ al
Administraţiei Naţionale “Apele Române”;
g)
asigură,
în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de ur genţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel
judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a
fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare – alarmare a populaţiei,
a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru
instruirea administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de
risc specifice;
h)
asigură
organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a
construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precu şi ur mărirea realizării
măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
i)
participă,
în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de ur genţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor
produse de inundaţii din revărsări de ape, scurgeri de pe versanţi, accidente
la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.
1.6
Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin
-
măsuri
preventive;
-
măsuri
operative;
-
măsuri
de reabilitare.
Măsuri preventive şi operative pentru managementul
situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii la nivel local
I.
Măsuri preventive
1.
Organizarea
fluxului informaţional pentru avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele de
risc la inundaţii:
-
numirea şi
instruirea personalului care asigură alarmarea populaţiei din satele
aparţinătoare;
-
numirea
personalului responsabil pentru acţionarea echipamentelor de alarmare;
-
stabilirea
personalului care execută serviciul de permanenţă şi a locului unde se execută
permanenţa.
2. Elaborarea, prin agentul de inundaţii, a planului local
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale:
-
identificarea
tuturor surselor de risc la inundaţii aflate pe raza unităţii
administrativ-teritoriale;
-
afişarea în locuri
publice a extraselor din Planul local de apărare.
3. Întocmirea Planului de evacuare a populaţiei şi bunurilor
în situaţii de urgenţă.
4. Constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi
mijloace de intervenţie în caz de inundaţii:
-
Încheierea de
convenţii cu operatorii economici din zonă pentru acordarea sprijinului în
situaţii de urgenţă.
5. Organizarea periodică, prin agentul de inundaţii, a
adunărilor cetăţeneşti pentru conştientizarea populaţiei asupra măsurilor care
trebuie întreprinse de fiecare cetăţean pentru apărarea vieţii şi a bunurilor
materiale.
6. Realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere.
7. Întreţinerea corespunzătoare a albiilor cursurilor de apă
de pe raza localităţii (îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din
albii şi din secţiunile podurilor şi
podeţelor).
8. Interzicerea amplasării unor noi locuinţe în zonele cu
risc la inundaţii.
9. Organizarea periodică a exerciţiilor de simulare a
inundaţiilor.
ATENŢIONĂRILE ŞI AVERTIZĂRILE METEOROLOGICE vor fi însoţite de un cod de
culori, atribuit după cum urmează:
1. Codul verde este folosit pentru zonele în care nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
2. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele meteorologice prognozate vor fi temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel sunt obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată.
3. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.
4. Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.
1. Codul verde este folosit pentru zonele în care nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
2. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele meteorologice prognozate vor fi temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel sunt obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată.
3. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.
4. Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.
-Codul galben este asociat atenţionărilor meteorologice.
-Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor meteorologice.
-Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor meteorologice.
ATENŢIONĂRILE ŞI AVERTIZĂRILE HIDROLOGICE vor fi însoţite de un cod de
culori, atribuit după cum urmează:
1. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele
hidrologice prognozate pot fi temporar periculoase pentru anumite activităţi.
2. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale şi economice însemnate.
3. Codul roşu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor.
2. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale şi economice însemnate.
3. Codul roşu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor.
-Codul galben este asociat atenţionărilor hidrologice.
-Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor hidrologice.
-Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor hidrologice.
a) galben - corespunde situaţiei
de atenţie;
b) portocaliu - corespunde situaţiei de inundaţie;
c) roşu - corespunde situaţiei de pericol.
b) portocaliu - corespunde situaţiei de inundaţie;
c) roşu - corespunde situaţiei de pericol.
Mărimile caracteristice de
apărare în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale
cursurilor de apă:
a) cota fazei I de apărare (COD GALBEN) - atunci când
nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din
lungimea acestuia;
b) cota fazei a II-a de apărare (COD PORTOCALIU) - atunci
când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a
fazei a III-a de apărare;
c) cota fazei a III-a de apărare (COD ROŞU) - atunci
când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime
cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul
respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neîndiguite ale
cursurilor de apă, în secţiunile staţiilor hidrometrice:
a) cota de atenţie (COD GALBEN) - nivelul la care
pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt,
necesitând o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la
inundaţii;
b) cota de inundaţie (COD PORTOCALIU) - nivelul la
care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea de gospodării
şi obiective social-economice;
c) cota de pericol (COD ROŞU) - nivelul la care sunt
necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la
folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite
în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
II.
Măsuri operative
COD GALBEN PENTRU INUNDAŢII
1. Convocarea în şedinţă extraordinară a CLSU în funcţie de
situaţia concretă din teren.
2. Instituirea permanenţei la sediul primăriei.
3. Avertizarea populaţiei şi a obiectivelor din zonele de
risc la inundaţii.
4. Îndepărtarea blocajelor din secţiunile podurilor şi
podeţelor de pe formaţiunile torenţiale, de pe văi nepermanente.
5. Monitorizarea cursurilor de apă şi a construcţiilor
hidrotehnice de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale.
COD PORTOCALIU PENTRU INUNDAŢII
1. Convocarea şedinţei extraordinare a CLSU ori de câte ori
situaţia o impune.
2. Instituirea permanenţei la sediul primăriei.
3. Asigurarea funcţionării fluxului informaţional între CLSU
şi Centrul Operaţional al IJSU şi Centrul Operativ al SGA
-
elaborarea
Rapoartelor operative prin agenţii de inundaţii.
4. Avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele de risc la
inundaţii.
5. Luarea măsurilor de limitare a efectelor inundaţiilor:
-
Asigurarea patrulării
cursurilor de apă şi digurilor;
-
Evitarea blocajelor
pe cursurilor de apă şi formaţiunilor torenţiale;
-
Interzicerea
efectuării unor breşe în diguri sau baraje;
-
Asigurarea
participării cetăţenilor la acţiunile de intervenţie operativă;
-
Asigurarea supravegherii
podurilor şi podeţelor în secţiuni subdimensionate;
-
Evacuarea
populaţiei şi animalelor dacă evoluţia fenomenelor periculoase o impune;
-
Evacuarea apei
acumulate în imobile.
COD ROŞU PENTRU INUNDAŢII
1. Convocarea în şedinţă extraordinară a CLSU ori de câte
ori situaţia o impune;
2. Instituirea permanenţei la sediul primăriei ;
3. Avertizarea-alarmarea populaţiei din zonele cu risc la
inundaţii;
4. Asigurarea funcţionării fluxului informaţional între
CLSU, Centrul Operaţional al IJSU şi Centrul Operativ al SGA:
-
Elaborarea şi
transmiterea Rapoartelor operative privind efectele inundaţiilor.
5. Alarmarea populaţiei în caz de pericol iminent de
avariere a unor diguri sau baraje.
6. Asigurarea participării membrilor SVSU şi a cetăţenilor
la acţiunile de intervenţie operativă.
7. Evacuarea populaţiei şi animalelor, asigurarea cazării
populaţiei, adăpostirea animalelor, distribuirea de apă potabilă şi alimente.
III.
Măsuri de reabilitare
1. Conştientizarea comisiei de evaluare a pagubelor de
evaluare a pagubelor produse de inundaţii (fizic).
2. Sprijinirea activităţii Comisiei pentru evaluarea
pagubelor alcătuită din specialişti, numiţi prin ordinul prefectului.
3. Asigurarea participării cetăţenilor la acţiunile de
refacere şi reconstrucţie.
4. Realizarea măsurilor de evacuare a apei acumulate în gospodării
şi pe terenurilor agricole.
5. Salubrizarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu
apă şi a terenurilor care au fost afectate.
6. Interzicerea efectuării de breşe în diguri pentru
evacuarea apei acumulate în incinte fără aprobarea CMSU-MMSC.
1.7
Atribuţiile primarului pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin
, potrivit legii, în gestionarea situaţiilor de ur genţă generate de riscuri specifice
Primarii au ur mătoarele
atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de ur genţă generate de inundaţii, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări
accidentale:
a)
asigură
condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi
de poliţie;
b)
asigură
mijloacele necesare înştiinţării şi alarmăriipopulaţiei din zonele de risc ce
pot fi afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
c)
coordonează
pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie
în caz inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale;
d)
asigură
întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi
poluărilor accidentale;
e)
asigură
organizarea acţiunilorde limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru
salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului
ajutor, evascuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţiilor, aprozarea
cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a persoanelor afectate;
f)
stabileşte,
împreună cu agenţii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri
operative pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în
stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală,
transport, telecomunicaţii şi alimentare cu apă, energie electrică şi gaze
naturale;
g)
centralizează
datele privind ur mările inundaţiilor, fenomene
meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte pe
care le transmit Inspectoratului judeţean pentru situaţii de ur genţă;
h)
asigură
fonduri lenecesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale
şi mijloace de aprobare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea
construcţiilor hidrotehnice proprii şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă
în zona localităţii;
i)
asigură realizarea şi întreţinerea
corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale,
îndepărtarea materialului lemons şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor
de apă, din secţiuniloe de scurgere a podurilor şi podeţelor.
1.8
Atribuţiile generale ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice
implicate în activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale
Atribuţiile persoanelor juridice sunt ur mătoarele:
a) elaborează planuri proprii de
apărare în caz de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase şi le supun
spre avizare Grupului de support ethnic şi spre aprobare Comitetului judeţean
pentru situaţii de ur genţă,
precum şi planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;
b) constituie stocuri de materiale şi
mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi pentru cimbaterea efectelor poluărilor
accidentale, conform normativului – cadru, şi le menţin în stare operativă;
c) organizează înştiinţarea şi
alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi
poluărilor accidentale;
d) respectă normele şi normativele specifice
privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e) întocmesc scheme de înştiinţare în
caz de pericol şi asigură funcţionarea mijloacelor de transmisiuni şi alarmare,
aflate în dotare;
f) ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a
utilajelor şi a aparaturii ce poate fi folosită în caz de inundaţii, fenomene
meteorologice periculoase, poluări accidentale şi pun la dispoziţia Comitetului
local pentru situaţii de urgenţă datele necesare;
g) asigură accesul la obiectivele
periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în situaţii de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale, la dispoziţia Comitetului judeţean pentru
situaţii de ur genţă.
Timpul în care unda de viitură formată la ruperea
barajului Săcele
ajunge în localităţile afectate, înălţimile maxime ale
apei la intrare şi ieşire,
precum şi debitul maxim
Localitate
|
Nr
profil intrare / ieşire
|
Timp
propagare undă
(ore)
|
Nivel
maxim apă (mdM)
|
Adâncime
maximă (m)
|
Debit
maxim
(m³/s)
|
Proporţia
afectării localităţii
(%)
|
Săcele
|
P11-P13
|
0,25/0,35
|
684,15/671,54
|
14,98/15,45
|
17389/16361
|
1
|
Tărlungeni
|
P18-P23
|
0,50/0,80
|
639,53/608,67
|
13,9/12,62
|
15222/13266
|
30
|
Cărpiniş
|
P23-P26
|
0,50/1,00
|
608,67/586,28
|
12,62/6,24
|
13266/12816
|
100
|
Budila
|
P28-P33
|
1,20/1,40
|
587,42/552,93
|
5,38/7,45
|
11661/5436
|
80
|
Teliu
|
P36-P38
|
1,83/2,32
|
535,18/528,05
|
5,53/6,01
|
7543/6119
|
1
|
Stupinii Prejmerului
|
P39-P40
|
2,45/2,55
|
528,89/523,29
|
7,45/3,31
|
5623/5288
|
100
|
Prejmer
|
P39-P49
|
2,35/3,75
|
528,29/512,26
|
6,75/6,35
|
6119/2688
|
100
|
Lunca Mărcuşului
|
P48-P52
|
3,50/4,20
|
513,27/509,47
|
7,65/7,82
|
2717/2669
|
100
|
Băcel
|
P52-P54
|
4,20/4,50
|
509,47/507,66
|
7,82/7,43
|
2669/2223
|
100
|
Distanţa baraj Tărlung Săcele – confluenţă
Râul Negru = cca 27 km
Debitul maxim al undei de viitură la rupere
în zona barajului este de 17816 m³/s, scăzând în zona profilului 32 la 8435 m³/s,
iar în profilul 47 la 3778 m³/s. În zona aval cuprinsă între profilele P47-P52
(cca 4 km), debitele maxime au o scădere redusă, de la 2778 m³/s la 2220 m³/s.
Săcele
|
P11-P13
|
Tărlungeni
|
P18-P23
|
Cărpiniş
|
P23-P26
|
Budila
|
P29-P32
|
Teliu
|
P35-P38
|
Stupinii
Prejmerului
|
P39-P40
|
Prejmer
|
P38-P49
|
Lunca
Mărcuşului
|
P48-P52
|
Băcel
|
P52-P54
|
VARIAŢIA DEBITELOR ŞI NIVELELOR ÎN IPOTEZELE DE RUPERE
STUDIATE (ÎN SECŢIUNI CARACTERSTICE)
Ipoteza rupere
|
Profil
|
Debit
maxim (mc/s) |
Nivel
maxim apã (mdM) |
Adâncime
maximă (m) |
Observaţii
|
50 %
Tr=0.50ore |
baraj
|
21792
|
725.29
|
26.09
|
|
P15
|
18514
|
662.05
|
15.41
|
||
P16
|
18205
|
640.18
|
16.02
|
||
P32
|
8792
|
542.08
|
10.96
|
||
P33
|
8612
|
546.41
|
7.45
|
||
P42
|
4362
|
519.40
|
6.22
|
||
P43
|
4200
|
518.46
|
6.12
|
||
P54
|
2292
|
507.68
|
7.51
|
||
50 %
Tr=1.00ore |
baraj
|
17816
|
723.13
|
23.93
|
|
P15
|
15665
|
660.77
|
14.31
|
||
P16
|
15469
|
655.20
|
15.02
|
||
P32
|
8435
|
552.92
|
10.84
|
||
P33
|
8286
|
546.32
|
7.36
|
||
P42
|
4325
|
519.40
|
6.22
|
||
P43
|
4166
|
518.45
|
6.11
|
||
P54
|
2220
|
507.65
|
7.48
|
||
50 %
Tr=1.50ore |
baraj
|
14511
|
721.28
|
22.08
|
|
P15
|
13531
|
659.85
|
13.21
|
||
P16
|
13432
|
654.41
|
14.23
|
||
P32
|
8023
|
552.78
|
10.70
|
||
P33
|
7905
|
546.21
|
7.25
|
||
P42
|
4280
|
519.39
|
6.21
|
||
P43
|
4124
|
518.44
|
6.10
|
||
P54
|
2141
|
507.61
|
7.44
|
||
Pr = 50 %
Ti = 2.00 crc |
baraj
|
12957
|
720.59
|
21.39
|
|
P15
|
12275
|
659.29
|
12.65
|
||
P16
|
12212
|
653.90
|
13.72
|
||
P32
|
7640
|
552.65
|
10.57
|
||
P33
|
5757
|
545.58
|
6.62
|
||
P42
|
4241
|
519.38
|
6.20
|
||
P43
|
4090
|
518.43
|
6.09
|
||
P54
|
2077
|
507.58
|
7.41
|
Săcele
|
P11-P13
|
Tărlungeni
|
P18-P23
|
Cărpiniş
|
P23-P26
|
Budila
|
P29-P32
|
Teliu
|
P35-P38
|
Stupinii
Prejmerului
|
P39-P40
|
Prejmer
|
P38-P49
|
Lunca
Mărcuşului
|
P48-P52
|
Băcel
|
P52-P54
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu